pai

/paj/

substantiv?gen neutru

Etimologie

Din latină palea.

tip de tulpină simplă, în general fără ramificații și cu internodurile lipsite de măduvă, caracteristic pentru cereale (grâu, orz, orez etc.) și pentru alte plante din familia gramineelor; (la pl.) grămadă de asemenea tulpini rămase după treierat.
bucată din această tulpină sau tub subțire din material plastic cu care se sorb unele băuturi.

/paj/

verb?

Din părea.

Sinonime: 1-2: pari

/pəj/

adverb?

Confer apoi.

„A pune paie pe foc.”Natură — A înteți o ceartă
„Cel ce se îneacă se agață și de un pai.”Noroc și soartă Moarte
„Nu pune paie pe foc.”Natură
„Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.”Minciună și înșelăciune
„Stinge focul cu paiele.”Natură Înțelepciune și prostie
„Cu vreme și cu paie, mușmulele se moaie.”Timp Muncă și lene
„Nu știe să împartă paie la doi măgari.”Înțelepciune și prostie
„Paiul cât de mic își are umbra sa.”Natură
„Nu știe să încurce două paie.”Înțelepciune și prostie
„Decât muiere de aur, mai bine bărbat de paie.”Femeie și bărbat Familie
„Orbul își caută acul în aria cu paie, și surdul îl povățuiește unde sună.”Înțelepciune și prostie
„Între doi saci goi, alegi p-ăl cu paie.”Înțelepciune și prostie
„Orbul își caută acul în aria cu paie.”Muncă și lene Înțelepciune și prostie
„De la un datornic rău și un sac de paie este bun.”Bani și avere Înțelepciune și prostie
„A-și aprinde paie în cap.”Înțelepciune și prostie

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică