← înapoi la căutare

lucru

/'lu.kru/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a lucra (derivat regresiv).

Definiții

  1. tot ceea ce există (în afară de ființe) și care este conceput ca o unitate de sine stătătoare; obiect.
  2. bun care aparține unei persoane sau unei colectivități; (p.gener.) obiect, bun.
  3. activitate (fizică sau intelectuală) întreprinsă pentru realizarea unui scop; muncă, treabă; acțiune, faptă.
  4. ceea ce se efectuează, rezultatul muncii.
  5. chestiune, problemă.
  6. situație, fapt, fenomen; (la pl.) întâmplare, eveniment.

Exemple

  • Oamenii au plecat la lucru.
  • Ce părere ai de lucrul acesta?
  • Azi s-a întâmplat un lucru nemaivăzut.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativlucrulucruri
genitiv-dativlucruluilucrurilor
vocativlucrulelucrurilor
articulatlucrullucrurile

Sinonime: (1, 2) obiect, (înv.) materie, unealtă., (3) activitate, muncă, treabă, (rar) lucrare, (reg.) meșteșug, (înv.) deală, laboare., (5) problemă, chestiune., (6) situație, fapt, fenomen, întâmplare, eveniment.

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică