← înapoi la căutare

loc

/lok/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din latină locus.

Definiții

  1. punct, porțiune determinată în spațiu.
  2. (pop.) bucată de pământ (cultivabil).
  3. regiune; ținut; (p.ext.) țară.
  4. așezare omenească, localitate; regiunea, țara, localitatea în care s-a născut cineva.
  5. spațiu ocupat de cineva sau de ceva.
  6. pasaj într-o scrisoare; publicație în care a apărut un anumit lucru.
  7. slujbă, post; funcție.
  8. situație socială a cuiva; (p.gener.) situație.
  9. moment potrivit; prilej, ocazie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativloclocuri
genitiv-dativloculuilocurilor
vocativloculelocurilor
articulatlocullocurile

Sinonime: 1-9: punct, așezare, teren, zonă, meleag, regiune, tărâm, teritoriu, ținut, zonă, regiune, parte], regiune, ținut, poziție, situație

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică