intrat

Definiții

1. rarfaptul de a intra; (concr.) intrare.

Declinare

Etimologie

Din verbul a intra.

Definiții

1. care a trecut din afară înăuntru.
2. care a trecut dintr-un loc deschis într-un loc închis.
3. care are permisiunea de a intra.
4. care are posibilitatea de a intra.
5. care are dreptul de a intra.
6. (înv.) care s-a apropiat de cineva.
7. care a început să frecventeze o societate.
8. introdus.
9. forțat să încapă în ceva.
10. care s-a asociat cu cineva (în scopul săvârșirii unei fapte reprobabile).
11. care a îmbrățișat o profesie.
12. care s-a amestecat într-o afacere.
13. care își începe participarea la ceva.
14. care s-a implicat în ceva.
15. aderat la o organizație, la o asociație.
16. (despre un obiect ascuțit) înfipt în ceva.
17. (despre idei) pătruns în conștiință.
18. care s-a strecurat într-un spațiu închis.
19. care a ajuns undeva.
20. (mat.; înv.; despre numere) care se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr.
21. (despre materiale) care este necesar într-o anumită proporție sau cantitate pentru obținerea unui produs.
22. care aparține la ceva.
23. introdus într-o rubrică.
24. (fin.; despre bani) înscris la rubrica de credit.
25. (fin.; despre bani) adunat într-un cont.
26. (despre informații) preluat în memoria calculatorului.
27. (despre armate) care a ocupat un teritoriu străin.
28. care a trecut examenul de admitere.
29. care a ocupat un loc într-o unitate de învățământ.

Sinonime: 8: introdus

Etimologie

Din intra.

Definiții

1. forma de participiu trecut pentru intra.

Etimologie

Din latină intrare.

Definiții

1. (v.intranz.) (despre ființe) a trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis într-unul închis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se băga.
2. (fig.) a pătrunde, a se vârî, a ajunge la...
3. a participa, a se băga, a se amesteca; a lua parte la o activitate.
4. a ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul să ajungă, să apuce) o vârstă, o epocă etc.
5. (urmat de determinări introduse prin prep. "în" sau "la") a îmbrățișa o îndeletnicire; a se angaja într-o slujbă.
6. a adera, a se înscrie, a fi admis într-o organizație, într-o asociație etc.
7. (despre lucruri, fenomene, idei etc.) a pătrunde, a se înfige, a se băga; a străbate.
8. (fig.) a-și face loc, a se strecura; a ajunge în...
9. a avea loc; a încăpea.
10. (mat.) a se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr.
11. (despre materiale) a fi necesar, a trebui într-o anumită proporție spre a realiza un anumit produs.
12. a face parte integrantă (din ceva).
13. a începe executarea unei părți dintr-o bucată muzicală.
14. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru intra.

Exemple

• Au intrat în casă.
• A intra în amănunte.
• Acul intră în pânză.
• Lumina intră pe fereastră.
• Cartea intră în servietă.
• La acest palton intră stofă multă.

Declinare

Sinonime: 1: merge, păși, pătrunde

Antonime: ieși