intrat
/inˈtrat/Etimologie
Din verbul a intra.
Definiții
- care a trecut din afară înăuntru.
- care a trecut dintr-un loc deschis într-un loc închis.
- care are permisiunea de a intra.
- care are posibilitatea de a intra.
- care are dreptul de a intra.
- (înv.) care s-a apropiat de cineva.
- care a început să frecventeze o societate.
- introdus.
- forțat să încapă în ceva.
- care s-a asociat cu cineva (în scopul săvârșirii unei fapte reprobabile).
- care a îmbrățișat o profesie.
- care s-a amestecat într-o afacere.
- care își începe participarea la ceva.
- care s-a implicat în ceva.
- aderat la o organizație, la o asociație.
- (despre un obiect ascuțit) înfipt în ceva.
- (despre idei) pătruns în conștiință.
- care s-a strecurat într-un spațiu închis.
- care a ajuns undeva.
- (mat.; înv.; despre numere) care se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr.
- (despre materiale) care este necesar într-o anumită proporție sau cantitate pentru obținerea unui produs.
- care aparține la ceva.
- introdus într-o rubrică.
- (fin.; despre bani) înscris la rubrica de credit.
- (fin.; despre bani) adunat într-un cont.
- (despre informații) preluat în memoria calculatorului.
- (despre armate) care a ocupat un teritoriu străin.
- care a trecut examenul de admitere.
- care a ocupat un loc într-o unitate de învățământ.
Sinonime: 8: introdus