hrăni

/hrəˈni/

verb?

Etimologie

Din slavă hraniti.

(v.tranz. și refl.) (adesea fig.) a da cuiva să mănânce sau a mânca; a (se) nutri, a (se) alimenta.
(v.refl. fig.) (reg.; despre vinuri) a deveni tare datorită vechimii.
forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru hrăni.

Caz	Singular	Plural
verb	hrănea	hrăneau

Sinonime: 1: (se) alimenta , întreține, mânca, (se) nutri

„Bău te hrănești cu mâncarea în traista altuia.”Bani și avere Mâncare și băutură
„Câte slugi ai, atâția dușmani hrănești.”Prietenie și dușmănie Muncă și lene
„Cu ce-i bun să mi-o hrănești: cu vin vechi de la Pitești, cu pâine de la Ploiești, cu haine din București.”Mâncare și băutură Bani și avere
„Cu lingura te hrănește, iar cu coada te chiorăște.”Minciună și înșelăciune
„Pre cal să-l hrănim prietenește și să-l mânăm duș”Animale Prietenie și dușmănie
„Capra, orice frunză găsește, cu aceea se hrănește”Animale Mâncare și băutură
„Găina se hrănește de acolo de unde scurmă”Muncă și lene
„Cine purcei hrănește, porci va avea”Animale Muncă și lene
„Pe lup, picioarele îl hrănesc”Animale Muncă și lene
„Ri te hrănești cu mâncarea în traista altuia”Mâncare și băutură Bani și avere
„Omul cel înțelept se hrănește ca să trăiască”Înțelepciune și prostie Sănătate și boală
„A se hrăni cu vânt”Natură
„Câte slugi ai, atâția dușmani hrănești”Prietenie și dușmănie Bani și avere
„Tatăl zece fii hrănește”Familie
„Cu ce-i bun să mi-o hrănești”Mâncare și băutură

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică