deget

/ˈde.ʤet/

substantiv?gen neutru

Etimologie

Din latină digitus.

fiecare dintre prelungirile mobile, alcătuite din falange, cu care se sfârșește mâna sau talpa piciorului la om ori laba la unele animale.
piesă componentă a aparatelor de tăiere la cositori, secerători, combine de cereale etc., care separă și sprijină plantele în momentul tăierii.
veche unitate de măsură pentru lungimi, având aproximativ lățimea unui deget.

„Ai pus degetul unde mă doare.”Vorbă și tăcere Muncă și lene — În discuție s-a atins un lucru esențial
„Dă cuiva un deget și-ți ia toată mâna.”Bani și avere Prietenie și dușmănie
„A astupa soarele cu degetul.”Minciună și înșelăciune Înțelepciune și prostie
„Nu încerca marea cu degetul.”Înțelepciune și prostie
„Cinci degete sunt la o mână, și unul cu altul nu se potrivesc.”Familie
„Te lovești la un deget și te doare trupul tot.”Sănătate și boală
„Mai bine să pierzi un deget decât mâna toată.”Înțelepciune și prostie
„Încearcă marea cu degetul.”Noroc și soartă
„Nici la degetul cel mic nu te pui.”Înțelepciune și prostie
„Nu știe să-și numere degetele.”Înțelepciune și prostie
„A se ascunde după deget.”Minciună și înșelăciune
„A lins mierea de pe degete până ce și le-a mâncat.”Mâncare și băutură
„Să-ți dai cu degetul în ochi.”Vorbă și tăcere
„Oamenii ca degetele, nici unul cu altul nu se aseamănă.”Înțelepciune și prostie
„A băga mâna în miere și a nu-ți linge degetele nu se poate.”Minciună și înșelăciune Vorbă și tăcere

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică