aprinde
/aˈprin.de/Etimologie
Din latină apprĕndĕre, de la apprĕnhĕndĕre (Șeineanu, Semasiol., 181; Pușcariu 100; Candrea-Dens., 1448; REW 554; DAR), de unde provin, cu sensuri diferite, și italiană apprendere, provensală aprendre, franceză apprendre, spaniolă, portugheză aprender. Totuși, sensul român este deja romanic, confer franceză prendre cu funcție intranzitivă (le feu a pris), italiană il fuoco é appreso, spaniolă prender. Trăsături ale sensului romanic al lui apprendere (a aprinde) sunt atestate la Grégoire de Tours (confer Densusianu, HLr., 186), în vechea franceză apprendre și în italiană apprendersi d'amore (paralel cu franceză s'éprendre).
Definiții
- (v.tranz.) a face să ardă focul sau un material combustibil; a da foc unui obiect.
- (v.refl.) a începe să ardă, a lua foc.
- (v.tranz.) (înv.) a face să ia foc o armă.
- (v.refl.) (fig.) a izbucni, a se dezlănțui.
- (v.tranz. și refl.) a face sau a începe să lumineze.
- (v.refl.) (fig.) (despre oameni) a se înflăcăra, a se pasiona; a-și ieși din fire.
- a se înroși, a se îmbujora (la față).
- (v.refl.) (despre fân, cereale, făină etc.) a se încinge; a se altera.
Exemple
- Aprinde focul.
- A aprins lampa.
- Aprinde lumina.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | aprindea | aprindeau |
Sinonime: 1: ațâța, face, 2: incendia, 3: declanșa, 4: izbucni, dezlănțui, 6: înflăcăra, înfoca, însufleți, pasiona, stârni, 7: îmbujora, înroși, 8: încinge
Antonime: a (se) aprinde: (se) stinge, a se aprinde: (se) potoli