substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | viu | vii |
| genitiv-dativ | viului | viilor |
| vocativ | viule | viilor |
| articulat | viul | viile |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din latină vivus.
Definiții
- (adesea substantivat) care se află în viață, care trăiește; înzestrat cu viață.
- care este dotat cu simțire.
- care persistă, care dăinuiește încă.
- (în concepția creștină) etern, nemuritor, veșnic.
- plin de viață, de neastâmpăr; cu mișcări iuți, vioaie.
- animat, însuflețit.
- (despre ochi) care denotă vioiciune, inteligență; ager, vioi.
- (despre plante) viguros, plin de sevă, sănătos, verde.
- (despre ape) care curge repede.
- (despre foc) care arde bine, cu flăcări mari.
- (despre sunete) răsunător, puternic.
- (despre lumină; p.ext. despre surse de lumină) tare, puternic, orbitor.
- (despre culori) aprins; strălucitor.
- (despre abstracte) intens, puternic.
Exemple
- Tradiție vie.
- Discuție vie.
- Durere vie.