unge

/'un.ʤe/

verb?

Etimologie

Din latină ungere.

(v.tranz. și refl.) a (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa.
(v.tranz.) a învesti în funcție un monarh sau un arhiereu.
(v.tranz.) a mirui.
(v.tranz.) a tencui un perete, a fățui, a vărui, a spoi.
(v.tranz.) a murdări, a mânji.

Caz	Singular	Plural
verb	ungea	ungeau

„Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârțâie.”Înțelepciune și prostie
„Și cu buzele unse si cu slănina in pod.”Bani și avere — dorințe nemăsurate
„A unge la inimă cu miere.”Vorbă și tăcere
„Moara nu macină până nu o ungi la fus.”Muncă și lene Bani și avere
„Judecătorul e ca osia de car: cum o ungi, nu mai scârție.”Înțelepciune și prostie Muncă și lene
„Unge osia ca să nu scârție carul.”Muncă și lene Bani și avere
„Omului fericit și popa îi dă colacul uns cu miere, celui nenorocit nici covrigel stângerei.”Noroc și soartă Mâncare și băutură
„Te vei uda când a ploua, te vei unge când a ninge.”Natură
„Din gură te unge, și din inimă te împunge”Minciună și înșelăciune
„A unge cu gura”Vorbă și tăcere Minciună și înșelăciune
„A unge la inimă cu miere”Vorbă și tăcere
„În ochi cu gura te unge”Minciună și înșelăciune
„A unge ochi cuiva”Minciună și înșelăciune
„A avea bătrânețe unse”Timp
„Moara nu macină până nu o ungi la fus”Muncă și lene Bani și avere

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică