spăla

/spəˈla/

verb?

Etimologie

Din latină *expellavare (= ex-per-lavare).

(v.tranz. și refl.) a (se) curăța folosind apă, săpun, detergenți etc.
(v.tranz.) (fam.) a purta cuiva de grijă (spălându-i rufele).
(v.tranz.) a face să se șteargă, să dispară o greșeală, un rău, o insultă.
(v.tranz.) (despre ploaie, râuri, șuvoaie etc.) a roade pământul, a-l lua și a-l duce cu sine; a produce o eroziune; a mânca, a săpa.
(despre ape, valuri) a uda, a scălda un țărm.
(v.tranz.) a supune un minereu unui curent de apă, pentru a separa unul dintre componenții lui.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru spăla.

Caz	Singular	Plural
verb	spăla	spălau

Sinonime: 1: (reg., mai ales în Transilv.) (se) la, 2: (reg., mai ales în Transilv.) la, (reg.) zoli, 4: eroda, 5: scălda, uda

/ˈspa.lə/

verb?

Din spăla.

/spəˈlə/

verb?

Din spăla.

„O mână spală pe alta și amândouă obrazul.”Prietenie și dușmănie
„O mână spală pe alta și amândouă fața.”Prietenie și dușmănie Femeie și bărbat
„Mână pe mână spală, și amândouă spală obrazul.”Prietenie și dușmănie Muncă și lene
„Sânge cu sânge nu se spală.”Familie
„Spală-ți rufele în ograda-ți, și le întinde pe funia ta.”Familie Muncă și lene
„L-a spălat cu zahăr în gură.”Minciună și înșelăciune Vorbă și tăcere
„A-și spăla mâinile ca Pilat.”Minciună și înșelăciune
„Bețivul își tot spală gâtul cu apă de sapă, de teamă să nu ruginească.”Mâncare și băutură
„Apa lină spală țărmul”Natură
„Corbul în zadar se spală, că negreața nu și-o pierde”Natură
„Cine spală capul lui asin, pierde apa și săpunul”Muncă și lene Animale
„A se șterge (spăla) pe buze”Minciună și înșelăciune
„A se spăla pe dinți de un lucru”Vorbă și tăcere
„O mână spală pe alta”Prietenie și dușmănie Muncă și lene
„A se spăla pe mâini de un lucru (de cineva)”Minciună și înșelăciune

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică