soi

/soj/

substantiv?gen neutru

Etimologie

Etimologie necunoscută. Confer zoaie.

rarstrat de murdărie depus pe obiecte; slin.
grup de plante sau de animale care aparțin aceleași specii ori varietăți, cu anumite însușiri morfologice sau fiziologice ereditare comune; plantă sau animal care aparține unui asemenea grup.
(fam.) varietate, gen, fel, categorie de oameni sau de obiecte.

/soj/

verb?

Din a (se) soi.

Caz	Singular	Plural
verb	soea	soeau

„Decât un an cioară, mai bine o zi șoim.”Timp Animale
„Decât o săptămână vrabie mai bine o zi șoim.”Timp Animale
„Păsărică de soi se cunoaște de pe cântec.”Animale Vorbă și tăcere
„Decât o săptămână vrabie, mai bine o zi șoim”Animale Înțelepciune și prostie
„Decât toată vara cioara, mai bine într-o zi șoim”Muncă și lene Timp
„Zic că spun nucile că de soiul lor sunt migdalele”Minciună și înșelăciune Vorbă și tăcere
„Mușcătură mare de șoareci, și zbor mare de șoim”Animale
„A fi de soiul Catargiului”Familie
„Pasărea de soi se cunoaște de pe cântec”Înțelepciune și prostie
„Soiul rău nu piere.”Familie Natură
„Soiul rău nu piere”Familie Natură
„Decât toată vara cioară, mai bine-ntr-o zi șoim.”Timp Noroc și soartă

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică