verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Probabil latină *excubulare.
Definiții
- (v.refl. tranz.) a (se) trezi din somn, a (se) deștepta.
- (v.refl. tranz.) a (se) ridica (din pat) după o boală; a (se) vindeca, a (se) însănătoși.
- (v.refl. tranz.) a (se) ridica în picioare, a (se) ridica de jos.
- (v.refl.) (pop.) a se ridica să plece; (p.ext.) a începe o acțiune, a se apuca de o treabă.
- (v.tranz.) (fig.) a mobiliza, a aduna (în vederea unei acțiuni).
- (v.tranz. și refl.) a (se) răscula.
- (v.refl.) (înv.) a porni la război, a se ridica (cu armele) împotriva cuiva.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru scula.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | scula | sculau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- piesă folosită pentru prelucrarea unor materiale solide, în scopul schimbării formei, a dimensiunilor și a proprietății acestora; unealtă, instrument.
- parte activă a unei scule, care acționează nemijlocit asupra materialului de prelucrat.
- (fig.) persoană, acțiune, fapt de care se servește cineva pentru atingerea unui scop; instrument.
- (înv.; la pl.) obiecte de preț; giuvaere, bijuterii.
Exemple
- Pânza de oțel constituie scula ferăstrăului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | sculă | scule |
| genitiv-dativ | sculei | sculelor |
| vocativ | sculă | sculelor |
| articulat | scula | sculele |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru scula.