răbda

/rəbˈda/

verb?

Etimologie

Din latină rigidare.

(v.tranz. și intranz.) a suporta (fără împotrivire și cu resemnare) greutăți, neplăceri fizice sau morale; a îndura.
(despre lucruri) a fi durabil, rezistent, a nu se strica ușor.
(v.tranz. și intranz.) a accepta, a îngădui, a permite, a tolera.
(v.intranz.) a-și înfrâna neliniștea, enervarea, a avea răbdare, a-și păstra calmul.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru răbda.

Caz	Singular	Plural
verb	răbda	răbdau

Sinonime: 1: îndura, suporta, 3: îngădui, 4: abține

/ˈrab.də/

verb?

Din răbda.

/rəbˈdə/

verb?

Din răbda.

„Cine ține pâinea în sânul altuia, de multe ori rabdă de foame.”Bani și avere Prietenie și dușmănie
„Nu-i prost cine dă, numai cel ce rabdă.”Înțelepciune și prostie
„Se bat cei mari și rabdă cei mici.”Bani și avere Noroc și soartă
„Până când ești nicovală rabdă loviturile, iar când ajungi ciocan lovește cât poți.”Înțelepciune și prostie Timp
„Rabdă, suflete, și la bune și la rele.”Înțelepciune și prostie
„Rabdă, inimă, și taci ce-ai făcut să nu mai faci.”Înțelepciune și prostie Vorbă și tăcere
„Păcat de pământ că-l mai rabdă vin.”Natură Mâncare și băutură
„Copacul, când își vede trunchiul lui jos căzut, rabdă.”Natură Înțelepciune și prostie
„Ochii se înveselesc și inima rabdă 'n sec”Dragoste și iubire
„Nu-i prost cine dă, numa cel ce rabdă”Înțelepciune și prostie
„Hârtia multe rabdă”Vorbă și tăcere
„Nicovala mult rabdă până este nicovală”Muncă și lene
„Mâna delicată la sapă nu rabdă”Muncă și lene
„Cine lucrează, are, cine șade, rabdă”Muncă și lene
„Nu-i voinicește a da, ci-i voinicește a răbda”Înțelepciune și prostie

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică