← înapoi la căutare

posta

/posˈta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză poster.

Definiții

  1. (v.refl. și tranz.) a (se) așeza, a (se) instala, a (se) plasa într-un anumit loc, cu scopul de a supraveghea, de a urmări, de a păzi.

Exemple

  • S-a postat în fața ușii.
  • Se postează înaintea lui.

Declinare

CazSingularPlural
verbpostapostau

Sinonime: (se) așeza, (se) fixa, (se) instala, (se) plasa; (fam.) se proțăpi

posta

/posˈta/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din postă.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru postă.

postă

/'pos.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Confer poștă.

Definiții

  1. formă alternativă pentru poștă.

poștă

/'poʃ.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din rusă почтъ (počtă).

Definiții

  1. instituție publică care asigură primirea, transportul și distribuirea scrisorilor, a telegramelor, a mandatelor poștale și a coletelor; local în care se află această instituție.
  2. corespondența primită, expediată sau distribuită în aceeași zi sau într-o perioadă dată.
  3. factor poștal.
  4. serviciu de transport pentru călători (și corespondență), cu diligența, folosit înainte de introducerea căilor ferate; vehicul folosit de acest serviciu; diligență, poștalion.
  5. loc de popas, han așezat pe parcursul unui drum, unde călătorii care foloseau poșta găseau vehicule de transport în comun sau cai de schimb.
  6. unitate de măsură a distanțelor folosită în trecut, egală cu aproximativ 20 km; (p.gener.) (fam.) distanță (mare) nedeterminată.
  7. (pop.) bucată de hârtie unsă cu grăsime, care se lipește de talpa unui om adormit și care apoi se aprinde pentru a-l speria.
  8. echipă de hamali pentru încărcarea vapoarelor acostate la chei.
  9. formă alternativă pentru poștie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpoștăpoște
genitiv-dativpoșteipoștelor
vocativpoștăpoștelor
articulatpoștapoștele

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică