← înapoi la căutare

plânge

/ˈplɨn.ʤe/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină plangere.

Definiții

  1. (v.intranz.) a vărsa lacrimi (de durere, de întristare, de emoție sau de bucurie); a lăcrima.
  2. (v.tranz.) a boci, a jeli o persoană moartă, un lucru pierdut, o situație dureroasă, vărsând lacrimi, tânguindu-se.
  3. a regreta o ființă sau un lucru pierdut (vărsând lacrimi).
  4. a avea milă de cineva, a deplânge pe cineva; a compătimi.
  5. (v.refl.) a-și arăta nemulțumirea, a se văita, a se tângui, a se lamenta, a se căina.
  6. a face o reclamație, a înainta o plângere; a reclama.
  7. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru plânge.
  8. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru plânge.

Exemple

  • M-a făcut să plâng.

Declinare

CazSingularPlural
verbplângeaplângeau

Sinonime: 1: lăcrima, 2: (fam. și peior.) (se) bâzâi, boci, văita, 3: smiorcăi, 4: compătimi, 5: murmura, 6: reclama, 2: (rar) plângi

Antonime: râde

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică