mânji

/mɨnˈʒi/

substantiv?

Etimologie

Din mânz.

Definiții

forma de plural nearticulat pentru mânz.

mânji

/mɨnˈʒi/

verb?

Etimologie

Origine îndoielnică. Se consideră derivare din slavă mažati, mazǫ („a unge”); dar fonetismul e greu de explicat. Poate ar trebui să se pornească de la mâzgă, cum a sugerat Tiktin, prin intermediul unui derivări verbal *mâzgi.

Definiții

(v.tranz. și refl.) a (se) murdări, a (se) păta.
(v.tranz.) a mâzgăli.
(v.refl.) (fig.) a-și păta onoarea, cinstea.
a (se) acoperi cu un strat de..., a (se) unge cu ceva.

Declinare

Caz	Singular	Plural
verb	mânjea	mânjeau

Sinonime: 1: (se) murdări, păta, 2: mâzgăli

mânz

/mɨnz/

substantiv?gen masculin

Etimologie

Origine disputată. Probabil de la un iliric *mandus sau *manzus, corespunzător latină mannus („căluț, ponei”), confer Mesapi Jupiter Menzana căruia i se sacrificau caii și cuvântul trac mezenai. Confer albaneză mës, aromână mãndzu și italiană manzo.

Definiții

(zool.) puiul (de sex masculin al) iepei.
(zool.; reg.) puiul măgăriței.
(fam.) epitet dat unui copil sau unui tânăr (zburdalnic, plin de vioiciune).

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	mânz	mânji
genitiv-dativ	mânzului	mânjilor
vocativ	mânzule	mânjilor
articulat	mânzul	mânjii

Proverbe & zicători

„Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.”Vorbă și tăcere Minciună și înșelăciune Mâncare și băutură
„Cine strânge cărbuni cu mâna altuia, nici se mânjește, nici se arde.”Înțelepciune și prostie
„Cine se atinge de smoală și nu se mânjește?”Înțelepciune și prostie Minciună și înșelăciune
„Nici cât te-ai mânji la un ochi.”Timp
„Cu păcurarul când trăiești, trebuie să te mânjești.”Prietenie și dușmănie Muncă și lene
„Departe de cărbune, că de este stins te mânjește”Natură Înțelepciune și prostie
„Nici cât te-ai mânji la un ochi”Timp
„O vacă îmbălegată mânjește cireada toată”Animale

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică