substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Probabil din lume (înv.) „lumină”.
Definiții
- radiație sau complex de radiații electromagnetice emise de corpuri incandescente (cu sau fără flacără) sau luminescente și care impresionează ochiul omenesc; efectul acestei radiații.
- (fig.) strălucire; înseninare.
- izvor, sursă de lumină.
- (spec.) sursă luminoasă (de obicei colorată) situată pe o navă, aeronavă etc., folosită la indicarea poziției sau la semnalizare.
- flacără, flăcăruie.
- (pop.) lumânare.
- unitate de măsură pentru fluxul luminos.
- (și în sintagma lumina ochiului) pupilă; (p.ext.) ochi, privire.
- (ca termen de comparație) ființă, lucru, obiect etc. mai drag, mai de preț, mai scump.
- (fig.) ceea ce aduce claritate în mintea omenească; învățătură, cultură, educație.
- distanța liberă dintre fețele interioare a două piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fețele interioare opuse ale unui gol.
- (înv.; urmat de determinări) suprafață.
- stăvilarul morii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | lumină | lumini |
| genitiv-dativ | luminii | luminilor |
| vocativ | lumină | luminilor |
| articulat | lumina | luminile |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru lumina.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din lumină sau latină lumināre.
Definiții
- (v.intranz.) (despre aștri sau despre alte surse de lumină) a produce, a emite, a răspândi lumină; a fi luminos, a străluci.
- (v.tranz.) a revărsa, a arunca lumină asupra unui lucru (pentru a fi văzut mai bine).
- (despre oameni) a însoți pe cineva cu o sursă de lumină spre a-l face să vadă în întuneric, a face cuiva lumină.
- (v.refl.) (despre obiectele pe care cade lumina) a deveni luminos, a se umple de lumină, a căpăta mai multă lumină.
- a se însenina.
- (fig.) (v.tranz.) a răspândi știința și cultura în mase.
- (v.tranz. și refl.) a (se) lămuri, a (se) clarifica.
- (v.tranz.) a călăuzi, a îndrepta, a conduce.
- (v.tranz.) a răspândi mulțumire, bucurie.
- (v.refl.) (despre față, ochi etc.) a căpăta o expresie de mulțumire, de bucurie.
- (v.intranz.) (despre o idee, o imagine etc.) a apărea, a se ivi, a se înfiripa.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru lumina.
Exemple
- Lampa luminează până târziu în camera lui.
- Candelabre luminează în salon.
- Luna luminează peste ramuri.
- S-a luminat când m-a văzut.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | lumina | luminau |
Sinonime: 1: arde; scânteia, sclipi, străluci, 2: bate, luci, străluci, 4: străluci, 5: însenina, 1: educa, cultiva, instrui, 2: clarifica, descurca, desluși, elucida, explica, lămuri, limpezi, preciza, 3: conduce, îndrepta, 4: înveseli, însenina, 5: (fig.) se însenina, 6: se contura
Antonime: (se) întuneca
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Definiții
- forma de singular articulat pentru lumină.