← înapoi la căutare

lega

/leˈɡa/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină ligare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a împreuna, a uni strâns (printr-un nod, o fundă) capetele de sfoară, de ață, de sârmă, de lanț etc. (astfel încât să formeze un tot).
  2. a închide la gură un sac, o pungă, o boccea etc., adunând marginile și înnodându-le sau petrecând în jurul lor o sfoară ale cărei capete se înnoadă; a strânge, a împacheta un obiect sau un material într-o învelitoare (basma, sac, pungă etc.) și a o închide în felul arătat.
  3. a uni diferite lucruri într-un mănunchi, într-un tot (prinzându-le laolaltă).
  4. a fixa, a strânge ceva cu o funie, cu un șiret etc. ca să nu se desfacă sau să nu se clatine.
  5. a strânge cu un cerc piesele care alcătuiesc un obiect pentru a realiza un tot.
  6. a prinde una de alta foile unei cărți și a-i pune scoarțe; a broșa, a cartona; p. restr. a coperta.
  7. (v.tranz.) a prinde, a agăța, a atârna un obiect de altul cu ajutorul unei frânghii, a unui lanț etc.
  8. (v.tranz.) (fig.) a înlănțui între ele sunete sau cuvinte pentru a vorbi.
  9. (v.tranz.) a stabili o legătură între două puncte (îndepărtate) în spațiu sau în timp.
  10. (tehn.) a stabili o legătură între două elemente ale unei instalații sau între o instalație și o sursă de forță (care-i asigură funcționarea).
  11. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) înfiripa sau a (se) stabili relații (din punctul de vedere al ideilor, al sentimentelor).
  12. (v.refl.) a se ocupa cu râvnă de ceva, a simți un mare atașament pentru o anumită preocupare, meserie.
  13. (v.refl.) (fig.) a plictisi pe cineva (căutând ceartă); a se agăța de cineva.
  14. (v.tranz.) a imobiliza pe cineva cu ajutorul unei frânghii, al unui lanț etc.; a pune în lanțuri, în fiare; a înlănțui, a încătușa.
  15. a prinde un animal (de ceva) cu ajutorul unei legături pentru a-l împiedica să fugă; a priponi.
  16. (fig.) (v.refl.) a se obliga să facă ceva; a se angaja, a se îndatora.
  17. (v.tranz.) (în superstiții și în basme) a opri, a împiedica de la ceva prin vrăji.
  18. (v.tranz. și refl.) a(-și) înfășura sau a(-și) acoperi o parte a corpului (reînnodând, prinzând); spec. a (se) pansa, a (se) bandaja.
  19. (v.intranz.) (despre plante) a face rod; a rodi.
  20. (v.refl. și intranz.) (despre sosuri, dulcețuri etc.) a se îngroșa, a se închega.
  21. (v.tranz.) (înv.) a lăsa ceva prin legat, prin testament; a testa.
  22. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru lega.

Exemple

  • A lega cuiva un bun.

Declinare

CazSingularPlural
verblegalegau

Sinonime: înnoda, strânge, uni, (jur.) testa, (înv., în Transilv.) testălui

Antonime: dezlega

legă

/leˈgə/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din lega.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru lega.

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică