frați

/ˈfraʦʲ/

substantiv?

Etimologie

Din frate.

/'fra.te/

substantiv?gen masculin

Din latină frātĕr, -tris (= frātrem).

persoană de sex masculin considerată în raport cu altă persoană (indiferent de sex), născută din aceiași părinți sau din același tată ori din aceeași mamă.
(la pl.) nume dat copiilor (în cazul când se află între ei și băieți) născuți din aceiași părinți sau numai din același tată ori din aceeași mamă.
(fig.) termen familiar, prietenesc, cu care cineva se adresează unei persoane (indiferent de sex).
grad în ierarhia călugărească dat unui călugăr care nu este cleric și care ajută la treburile gospodărești; călugăr care are acest grad.
lăstar care se formează la subsuoara frunzelor cerealelor păioase din nodurile de la baza tulpinii.

Sinonime: 1: (pop.) frăține, (înv.) brat

Antonime: 1: soră

„Nici n-am frați și nici surori, pare că-s picat din nori.”Familie Noroc și soartă
„Râsul are trei frați: pe nebun, pe nerod și pe tine însuți.”Vorbă și tăcere
„Somnul cu moartea frați gemeni s-au născut.”Moarte
„Câștigul și paguba sunt frați de cruce.”Bani și avere Familie
„Noi putem fi frați, dar pungile noastre nu sunt surori.”Bani și avere Prietenie și dușmănie
„Nerodul și cu nebunul amândoi sunt frați ca unul.”Înțelepciune și prostie
„Râsul are trei frați: pe nebun, pe nerod și pe tine”Înțelepciune și prostie Vorbă și tăcere
„Somnul, cu moartea, frați gemeni s-au născut”Moarte
„Șapte frați pe un cojoc”Familie
„Unde sunt doi frați”Familie
„Câștigul și paguba sunt frați de cruce”Bani și avere
„Noi putem fi frați, dar pungile noastre”Bani și avere Prietenie și dușmănie
„A fi frați de cruce”Prietenie și dușmănie
„Ca măgarul celor trei frați”Animale Familie
„Cât o sta o curvă cu doi frați în rai”Femeie și bărbat

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică