corb

/korb/

substantiv?gen masculin

Etimologie

Din latină corvus. Înrudit cu aromână corbu, asturiană cuervu, cuorvu, cuirvu, catalană corb, franceză corbeau, friulană corvat, galiciană corvo, italiană corvo, occitană còrb, portugheză corvo, retoromană corv, sardă colbu, crobu, colvu, corbu, corvu, siciliană corvu, corbu, spaniolă cuervo și venețiană corvo, corf.

Definiții

(ornit.) (Corvus, mai ales Corvus corax) pasăre semirăpitoare, omnivoră, mai mare decât cioara, cu penele negre, cu ciocul și picioarele puternice și cu penajul negru cu luciu metalic.
(iht.) (Sciaena umbra, alternativ, Corvina nigra) pește de mare cu capul mare și botul gros, rotunjit, de culoare brună.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	corb	corbi
genitiv-dativ	corbului	corbilor
vocativ	corbule, corbe	corbilor
articulat	corbul	corbii

Sinonime: 1: (ornit.) (pop.) cloncan, croncan, (reg.) cioroi, crancău, croncău

Proverbe & zicători

„Corb la corb nu scoate ochii.”Animale Prietenie și dușmănie
„Lupii se țin după oi și corbii după hoit.”Animale Natură
„Năravurile din fire ca negreața la corb.”Înțelepciune și prostie Animale
„Când ar fi după corbi, toți caii ar fi morți.”Animale Moarte
„Frig de crapă ouăle corbului”Natură
„Corb la corb nu scoate ochii”Animale Prietenie și dușmănie
„Sau fericirea pe cap, sau corbul pe stârv să i se pună”Noroc și soartă Moarte
„Unde e hoitul, acolo se adună corbii”Animale Natură
„Din gura corbului nu auzi decât „Graal””Vorbă și tăcere
„Corbul niciodată nu aduce veste bună”Vorbă și tăcere Noroc și soartă
„Corbul puii albi îi scoate, iară firea în negrimea lor”Familie Natură
„Corbul, când puii lui s-o întâmpla să iasă cu pene”Familie Natură
„A face treabă ca corbul”Muncă și lene
„Corbul în zadar se spală, că negreața nu și-o pierde”Natură
„De multe ori clonțul corbului și a vulturului, ochiul”Natură

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică