calea

Etimologie

Din cale.

Definiții

1. forma de singular articulat pentru cale.

Etimologie

Din latină callis.

Definiții

1. fâșie de teren special amenajată pentru a înlesni circulația oamenilor, a vehiculelor și a animalelor; drum.
2. (art.; urmat de determinări care indică numele) nume dat unor străzi lungi și largi.
3. arteră de pătrundere într-un oraș, făcând legătura cu o șosea importantă.
4. element al unei construcții pe care se deplasează un aparat sau o mașină.
5. succesiune de linii și centrale intermediare prin care se realizează legătura telefonică sau telegrafică între două localități.
6. călătorie.
7. distanță, depărtare.
8. (fig.) direcție luată de o dezvoltare, de o acțiune, de o mișcare; linie.
9. metodă, mijloc, modalitate, procedeu.

Exemple

• Dor de cale.
• A mers cale de două ceasuri.

Declinare

Etimologie

Din slavă (veche) kaliti („a răcori, a modera”).

Definiții

1. (v.tranz.) a mări duritatea și rezistența unui metal sau a unui aliaj prin răcire bruscă după o încălzire la temperatură înaltă; a oțeli.
2. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) întări, a (se) consolida, a (se) oțeli.
3. (v.tranz.) a prăji în grăsime un aliment, în special varza.

Declinare