boier
/boˈjer/Etimologie
Origine disputată. Poate din slavă (veche) boljarinŭ (pluralul boljare) < bulgară boila („noblu”), bolyare. Inevitabil de origine turcică, poate compus din bai („noblu, bogat”; confer bey) și är („om, bărbat”). Alternativ ar putea veni din cuvântul român boi < forma de plural pentru bou, deoarece un om bogat este posesor de boi. Acest titlu a intrat în rusa veche ca быля (bylya). https://en.wikipedia.org/wiki/Boyar
Definiții
- mare stăpân de pământ (care deținea, uneori, și o funcție înaltă în stat); persoană din aristocrația feudală; nobil; (p.ext.) stăpân.
- (fam.) persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenții de aristocrat.
- (înv.) titlu de politețe (echivalând cu „domnule”), adresat persoanelor înstărite, celor cu funcții administrative etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | boier | boieri |
| genitiv-dativ | boierului | boierilor |
| vocativ | boierule | boierilor |
| articulat | boierul | boierii |