Definiția cuvântului „boier”

boier — substantiv

1. mare stăpân de pământ (care deținea, uneori, și o funcție înaltă în stat); persoană din aristocrația feudală; nobil; (p.ext.) stăpân.
2. (fam.) persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenții de aristocrat.
3. (înv.) titlu de politețe (echivalând cu „domnule”), adresat persoanelor înstărite, celor cu funcții administrative etc.