barbă
/ˈbar.bə/Etimologie
Din latină barba.
Definiții
- păr care crește la bărbați pe bărbie și pe obraji.
- bărbie.
- smoc de păr pe care îl au unele animale sub bot.
- țepii de la spicele cerealelor.
- argouminciună.
Exemple
- A-și lăsa barba.
- Are o barbă proeminentă.
- Bărbile de la spicele cerealelor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | barbă | bărbi |
| genitiv-dativ | bărbii | bărbilor |
| articulat | barba | bărbile |
Sinonime: 2: bărbie, 3: (bot.) țeapă, (pop.) mustață