← înapoi la căutare

baba

/baˈba/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din turcă baba.

Definiții

  1. dispozitiv de 40-60 cm în formă de mosor, fixat pe puntea navelor sau pe cheiuri, de care se leagă parâmele navelor acostate.
  2. forma de singular articulat pentru babă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbabababale
genitiv-dativbabaleibabalelor
vocativbabababalelor
articulatbabauababalele

babă

/'ba.bə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din bulgară, sârbocroată, ucraineană баба (baba).

Definiții

  1. femeie în vârstă înaintată; femeie trecută de tinerețe; băbătie, babetă.
  2. (spec.) femeie bătrână care vindecă bolile prin mijloace empirice, prin vrăji, prin descântece etc.
  3. (fam. și glumeț) soție.
  4. bârnă de sprijinire a unui acoperiș sau a unui planșeu de lemn.
  5. parte a unei copci în formă de toartă (numită și femeiușcă) în care se prinde cealaltă parte a copcii, în formă de cârlig (numită și moș).
  6. (iht.) zglăvoacă.
  7. (reg.) ciupercă roșie, comestibilă, care crește pe crăci uscate și putrede.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativbabăbabe
genitiv-dativbabeibabelor
vocativbabăbabelor
articulatbabababele

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică