← înapoi la căutare

arunca

/a.run'ka/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină eruncare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a face ca ceva (rar cineva) să ajungă la o distanță oarecare, imprimându-i o mișcare violentă; a azvârli.
  2. a trânti ceva (în grabă); a face să cadă.
  3. (v.refl.) a se repezi, a se năpusti; a se avânta, a sări; a se azvârli.
  4. (v.tranz.) a împrăștia sămânța pentru a semăna.
  5. (v.tranz.) a îndepărta ceva rău, nefolositor; a lepăda.
  6. (v.tranz.) a răspândi lumină, umbră etc.
  7. (v.tranz.) (fig.) a face ca cineva să ajungă într-o anumită situație (rea).
  8. (v.intranz.) a da cu ceva în cineva.

Exemple

  • A arunca un lucru nefolositor.
  • A se arunca prin fereastră.
  • A arunca pe foc un caiet.

Declinare

CazSingularPlural
verbaruncaaruncau

Sinonime: 1: azvârli, lepăda, zvârli, (Transilv. și Maram.) țipa, (înv.) scutura, 2: azvârli, (fam.) mătura, 3: sări, zvârli, 4: împrăștia

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică