șină
/'ʃi.nə/Etimologie
Din poloneză szyna, germană Schiene.
Definiții
- fiecare dintre barele de oțel laminate după un anumit profil și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul cu roți (tren, tramvai) sau de ghidare pentru anumite piese mobile dintr-o instalație tehnică.
- (p.ext.) cale ferată.
- cerc de oțel care se montează pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le feri de uzură.
- bandă de metal care se fixează pe unele obiecte de lemn (uși, lăzi, butoaie etc.) pentru a le mări rezistența la uzură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șină | șine |
| genitiv-dativ | șinei | șinelor |
| vocativ | șină | șinelor |
| articulat | șina | șinele |