← înapoi la căutare

împărți

/ɨm.pərˈʦi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină impartire.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) separa în părți, a (se) despărți în grupuri; a (se) diviza, a (se) divide.
  2. (v.tranz.) (rar) a clasifica.
  3. (v.tranz.) (aritm.) a efectua operația de împărțire a unui număr prin altul, a face o împărțire.
  4. (v.tranz.) a da mai multor persoane câte (o parte din) ceva; a repartiza, a distribui.
  5. (v.refl.) a se răspândi, a se împrăștia.
  6. (v.tranz.) (urmat de determinări introduse prin prep. "cu") a împărtăși ceva cu cineva.
  7. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru împărți.

Exemple

  • Împart bucata în trei.
  • A împărți o frază în propoziții.
  • A împărți averea.

Declinare

CazSingularPlural
verbîmpărțeaîmpărțeau

Sinonime: 1: descompune, despărți, divide, diviza, fracționa, fragmenta, îmbucătăți, scinda, secționa, separa, tăia, 2: clasifica, 3: diviza, fragmenta, segmenta, 4: atribui, distribui, 5: răspândi, împrăștia, 6: împărtăși

Antonime: înmulți

împarți

/ɨmˈparʦʲ/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din împărți.

Definiții

  1. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru împărți.
  2. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru împărți.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică