← înapoi la căutare

urat

/u'rat/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a ura.

Definiții

  1. urare.
  2. (chim.) sare a acidului uric.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativuraturaturi
genitiv-dativuratuluiuraturilor
vocativuratuleuraturilor
articulaturatuluraturile

urât

/uˈrɨt/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a urî.

Definiții

  1. care are o înfățișare neplăcută, care este lipsit de frumusețe, de armonie: (p.ext.) pocit, hâd, hidos.
  2. care displace, care trezește repulsie (morală); urâcios, nesuferit.
  3. (despre comportare, fapte) contrar moralei, dreptății, bunei-cuviințe; necuviincios; imoral; reprobabil.
  4. neplăcut; grav.
  5. (despre timp) posomorât, ploios, friguros.

urât

/uˈrɨt/
adverb?Ce este un adverb?Determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb. Arată cum, când, unde se petrece o acțiune.Ex.: repede, azi, acolo, foarte

Definiții

  1. într-un mod neplăcut, nepotrivit, imoral.

urât

/uˈrɨt/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Definiții

  1. stare sufletească apăsătoare provocată de teamă, de singurătate, de lipsă de ocupație, de viață banală etc.; plictiseală; indispoziție.
  2. dezgust, aversiune față de cineva sau de ceva.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativurâturâte
genitiv-dativurâtuluiurâtelor
vocativurâtuleurâtelor
articulaturâtulurâtele

Proverbe & zicători

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică