substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din adjectivul scurt.
Definiții
- haină groasă, de obicei vătuită sau îmblănită, lungă până deasupra genunchilor.
- (pop.) inflamație a ganglionilor limfatici de la subsuori sau de la stinghii; udmă.
Exemple
- Scurtă de piele.
- A face scurtă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | scurtă | scurte |
| genitiv-dativ | scurții | scurtelor |
| articulat | scurta | scurtele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- forma de feminin singular pentru scurt.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru scurta.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină excurtare.
Definiții
- (v.tranz.) a micșora lungimea sau înălțimea unui obiect, a reduce din lungime sau din înălțime, a face mai scurt.
- (v.tranz.) (înv.) a omorî, a executa (prin tăierea capului).
- (v.tranz.) a alege și a parcurge distanța cea mai scurtă între două puncte; a evita ocolurile, a merge direct.
- (v.tranz. și refl.) a face să dureze (sau să pară că durează) ori a dura mai puțin.
- (v.intranz. și tranz.) a vorbi concis.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru scurta.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | scurta | scurtau |