petrece

Etimologie

Din latină *petraicere.

Definiții

1. (v.tranz. și intranz.) a-și duce viața sau a-și ocupa timpul (într-un anumit fel, într-un anumit loc, o anumită perioadă); a trăi.
2. (v.refl.) (pop.; despre unități de timp, viață etc.) a se scurge, a se desfășura, a trece.
3. (v.intranz.) a-și duce viața sau a-și ocupa timpul în chip plăcut (înveselindu-se, distrându-se, chefuind etc.); a se distra, a se desfăta; a chefui.
4. (v.tranz.) (rar) a distra, a amuza.
5. (v.refl. unipers.) (despre evenimente, întâmplări, gânduri, sentimente etc.) a avea o anumită desfășurare, o anumită evoluție, a se produce într-un anumit fel; a se întâmpla, a se desfășura.
6. (v.refl.) (înv. și pop.) a se sfârși, a se termina; a se epuiza; a dispărea.
7. (v.refl. pas.) (reg.; despre mâncăruri, băuturi etc.) a se consuma.
8. (v.tranz.) (reg.) a vinde, a desface mărfuri, produse etc.
9. (v.tranz.) a însoți, a conduce pe cineva la plecare o bucată de drum; p. ext. a însoți, a întovărăși pe cineva pe un drum, într-o călătorie, într-o acțiune.
10. (spec.) (pop.) a însoți, a conduce la groapă un mort.
11. (pop.) a străbate, a cutreiera, a parcurge, a trece.
12. (reg.) a vizita, a cerceta.'
13. rara parcurge o lucrare, o publicație, notițe etc.
14. (înv. și reg.) a transporta dintr-un loc în altul; a muta, a deplasa.
15. a trece sau a face să treacă prin..., printre..., pe după..., peste..., pe sub...
16. (înv. și reg.) a străpunge, a găuri.
17. (înv. și reg.) a înfige.
18. (înv. și reg.) a cerne; a strecura.
19. (v.tranz. și refl.) a (se) suprapune marginile unei îmbrăcăminți pentru a (se) încheia; p. ext. a (se) încheia prin suprapunerea celor două margini ale materialului.
20. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru petrece.
21. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru petrece.

Exemple

• Își petrece nopțile studiind.
• A petrece cu el întreaga seară.

Declinare

Sinonime: 1: trăi, 2: (astăzi rar) trece, sta, 3: distra, 2: petreci