patru
/'pa.tru/Etimologie
Din latină quattuor.
Definiții
- număr având în numărătoare locul între trei și cinci.
- Roman: IV, iv
- Arab: 4
- (cu valoare adjectivală);
- (substantivat, m.);
- (cu valoare de num. ord.);
- (intră în componența num. adverbial);
- (intră în componența num. multiplicativ);
- (intră în componența num. distributiv);
Exemple
- „Trifoiurile au ocazional patru foliole în loc de trei.”
- Patru scaune.
- Scrie un patru pe tablă.
- Pavilionul patru.
- Să mănânci de patru ori.
- De patru ori pe atâta.
- Merg câte patru.