leul
/ˈle.wl/Etimologie
Din leu.
Definiții
- forma de singular articulat pentru leu.
Din leu.
Din latină leō, care ar putea fi un împrumut cult din secolul XVII. Derivare nemijlocită din latină este dificilă fonetică (leō ar fi dat *ieu, ca lĕporem > iepure). Sensul al treilea este o traducere din turcă arslanli („leu” și „piastru”) (Tiktin).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | leu | lei |
| genitiv-dativ | leului | leilor |
| vocativ | leule | leilor |
| articulat | leul | leii |
Sinonime: 1: (zool.) (turcism înv.) aslan, 3: (ec.) (fam.) franc
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică