ieși

Etimologie

Din latină exire.

Definiții

1. (v.intranz.) a părăsi un loc, o încăpere, un spațiu închis, limitat, plecând afară; a trece din interior în exterior.
2. a se duce, a pleca de acasă.
3. a se ivi, a apărea, a se face văzut sau auzit.
4. (despre semănături) a răsări, a crește.
5. a se naște din..., a-și trage originea; a proveni.
6. a părăsi o poziție, o situație, o stare; a se desprinde, a se elibera.
7. a se abate de la o hotărâre, de la o decizie etc.; a încălca, a nu respecta.
8. a ajunge, a izbuti, a reuși (într-un anumit fel).
9. a promova, a avansa, a ajunge.
10. a rezulta de pe urma unui efort, a unei activități etc.; a obține un câștig material.
11. (despre calcule, socoteli) a da rezultat (bun), a se încheia cu o concluzie.
12. a se decolora; a se spălăci.
13. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru ieși.
14. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru ieși.
15. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru ieși.
16. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru ieși.

Exemple

• A ieșit primul.
• A ieșit ofițer.

Declinare

Sinonime: 1: merge, (înv. și pop.) purcede, 2: germina, apărea, 3: se elibera, se libera, scăpa, 4: ajunge, da

Antonime: intra, vârî

Etimologie

Din verbul a ieși.

Definiții

1. faptul de a ieși.

Declinare

Etimologie

Din a ieși.

Definiții

1. scos în relief; proeminent.

Etimologie

Din ieși.

Definiții

1. forma de participiu trecut pentru ieși.