← înapoi la căutare

fan

/fan/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din engleză, franceză fan.

Definiții

  1. (livr.) admirator entuziast, pasionat, al unei vedete, al unei mișcări artistice; simpatizant.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfanfani
genitiv-dativfanuluifanilor
vocativfanulefanilor
articulatfanulfanii

fana

/fa'na/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză faner.

Definiții

  1. (v.refl.) (despre flori și legume; p.ext. despre oameni) a-și pierde prospețimea; a se trece, a se ofili, a se veșteji.

Declinare

CazSingularPlural
verbfanafanau

fân

/fɨn/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din latină fenum.

Definiții

  1. iarbă cosită și uscată, servind ca nutreț pentru vite; fânaț.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfânfânuri
genitiv-dativfânuluifânurilor
vocativfânulefânurilor
articulatfânulfânurile

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică