dans

/dans/

substantiv?gen neutru

Etimologie

Din franceză danse. Confer italiană danza, germană Tanz.

ansamblu de mișcări ritmice, variate ale corpului omenesc, executate în ritmul unei melodii și având caracter religios, de artă sau de divertisment.
acțiunea de a dansa.

Sinonime: 1: joc, (înv.) salt, săltare, săltătură

„Tu îl bei pe dânsul și el te bea pe tine.”Prietenie și dușmănie
„Eu umblu cu pâine după el, și dânsul dă cu ciomagul în mine.”Prietenie și dușmănie Minciună și înșelăciune
„A avea leac și pentru dânsul.”Sănătate și boală
„Cine-și bagă în clin cu nebunul e mai nebun ca dânsul.”Înțelepciune și prostie
„Prostul crede pe oricine mai prost decât dânsul.”Înțelepciune și prostie
„Cine nu poate săvârși un lucru, să nu se apuce de dânsul.”Muncă și lene Înțelepciune și prostie
„Până să-l faci ca pe tine, el te face ca pe dânsul.”Prietenie și dușmănie Înțelepciune și prostie
„Ce e pe dânsul e și în casă”Familie
„A îmbrăcat pe dânsul haine noi”Bani și avere
„Ce e pe dânsul, aceea și în ladă”Bani și avere
„Câte pe dânsul și acasă, ce-i în ladă străin”Bani și avere
„Tu îl bei pe dânsul și el te bea pe tine”Mâncare și băutură
„A avea leac și pentru dânsul”Sănătate și boală
„Nebunul, dacă te pui cu dânsul, te gâtui”Înțelepciune și prostie
„Mi-era dor de dânsul ca de o casă pustie”Dragoste și iubire Familie

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică