cârnat

/kɨrˈnat/

substantiv?gen masculin

Etimologie

Din latină *carnāceus. Confer sardă karnatu, siciliană karnatssu.

produs alimentar preparat din carne tocată și condimente, introduse în intestine de porc, de oaie sau într-un înveliș din material sintetic.
(fig.) (fam.) șir lung.
(vulg.) penis.
argouom naiv.

/kar'nat/

adjectiv?

Din carne.

/kɨr'naʦ/

substantiv?

Confer cârnat.

„Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.”Mâncare și băutură Înțelepciune și prostie
„Când ploua cârnați și erau păsările cu ciocul de argint.”Mâncare și băutură Natură
„De când ploua cârnați.”Timp Natură
„C-o ții de cârnați să uită”Mâncare și băutură
„Cârnați cine așteaptă, urechile pune”Mâncare și băutură Timp
„A pune funia în cârnați”Mâncare și băutură
„A înalța (a scoate) cârnați”Mâncare și băutură
„Cârnatul, când se îndesează, începe a crăpa”
„Mai multe zile decât cârnați”Timp
„Cârnatul lung nu e bun”Vorbă și tăcere
„A lungi cârnatul”Vorbă și tăcere
„Ca un cârnat”
„Din câine nu poți face cârnați”Animale Muncă și lene
„Cârnațul lung e bun, dar datoria lungă ba”Bani și avere
„Cârnatul lung îi bun de mâncat, soco”Mâncare și băutură

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică