Etimologie

Din latină caballus. Înrudit cu italiană cavallo, provensală cavahl, franceză cheval, catalană cavall, spaniolă caballo și portugheză cavalo.

Definiții

1. (zool.) (Equus caballus) animal domestic erbivor, cu copita nedespicată, folosit la călărie și la tracțiune; (p.restr.) armăsar castrat.
2. (p.ext.) nume dat unor aparate sau piese asemănătoare cu un cal.
3. aparat de gimnastică.
4. piesă la jocul de șah de forma unui cap de cal.

Exemple

• Cal pursânge.
• Cal șarg.

Declinare

Sinonime: 1: (zool.) cabalină, (pop. și depr.) mărțână

Etimologie

Din latină callis.

Definiții

1. fâșie de teren special amenajată pentru a înlesni circulația oamenilor, a vehiculelor și a animalelor; drum.
2. (art.; urmat de determinări care indică numele) nume dat unor străzi lungi și largi.
3. arteră de pătrundere într-un oraș, făcând legătura cu o șosea importantă.
4. element al unei construcții pe care se deplasează un aparat sau o mașină.
5. succesiune de linii și centrale intermediare prin care se realizează legătura telefonică sau telegrafică între două localități.
6. călătorie.
7. distanță, depărtare.
8. (fig.) direcție luată de o dezvoltare, de o acțiune, de o mișcare; linie.
9. metodă, mijloc, modalitate, procedeu.

Exemple

• Dor de cale.
• A mers cale de două ceasuri.

Declinare

Etimologie

Din slavă (veche) kajati sen („a face penitență”).

Definiții

1. (v.refl.) a-i părea cuiva rău, a regreta, a recunoaște că a greșit.
2. (v.tranz.) (rar) a compătimi pe cineva; a căina.

Declinare

Etimologie

Din cal.

Definiții

1. forma de plural nearticulat pentru cal.