cățel
/kə'ʦel/Etimologie
Din latină catellus.
Definiții
- pui de câine; (p.ext.) pui de animal sălbatic (asemănător cu câinele).
- (fig.) om lingușitor și fără scrupule.
- fiecare dintre părțile care compun căpățâna de usturoi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cățel | căței |
| genitiv-dativ | cățelului | cățeilor |
| vocativ | cățelule | cățeilor |
| articulat | cățelul | cățeii |