substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din latină brūma ("timp de iarnă").
Definiții
- cristale de zăpadă care se formează noaptea (în anotimpurile de tranziție) prin înghețarea vaporilor de apă din atmosferă și care se depun pe plante, pe sol, pe obiecte.
- (pop.) chiciură.
- strat fin, alburiu, care acoperă unele fructe (sau plante).
- (fig.) cantitate mică de...
Exemple
- S-a lăsat bruma peste câmpii.
- Brumă de învățătură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | brumă | brume |
| genitiv-dativ | brumei | brumelor |
| articulat | bruma | brumele |
Sinonime: 1: (met.) (rar) promoroacă, (Olt., Ban. și Bucov.) chidă, 3: pruină, 4: pic
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- rar(v.intranz.) a cădea brumă
- (v.tranz. și refl.) a (se) acoperi cu brumă sau cu ceva care seamănă cu bruma.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | bruma | brumau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Definiții
- forma de singular articulat pentru brumă.