bortă
/ˈbor.tə/Etimologie
Din ucraineană борт (bort).
Definiții
- (reg.) gaură; scorbură; groapă; vizuină.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bortă | borte |
| genitiv-dativ | bortei | bortelor |
| vocativ | bortă | bortelor |
| articulat | borta | bortele |
Din ucraineană борт (bort).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bortă | borte |
| genitiv-dativ | bortei | bortelor |
| vocativ | bortă | bortelor |
| articulat | borta | bortele |
Din bortă.
Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică