bogăție
/bo.gə'ʦi.e/Etimologie
Din bogat + sufixul -ie.
Definiții
- cantitate abundentă de bunuri materiale, de materii prime, de bani, de obiecte prețioase etc.
- starea, situația în care se află posesorul unei mari cantități de bunuri materiale, de bani etc.
- resursele unei țări, ale unei regiuni etc. care, prin prelucrare, se transformă în bunuri utilizate de societate.
- abundență și varietate de valori spirituale.
Exemple
- Petrolul este o bogăție națională.
- Bogăție de idei.
- Bogăție de cuvinte.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bogăție | bogății |
| genitiv-dativ | bogăției | bogățiilor |
| vocativ | bogăție | bogățiilor |
| articulat | bogăția | bogățiile |