îmbătrâni

/ɨm.bə.trɨ'ni/

verb?

Etimologie

Din în + bătrân.

(v.intranz.) a deveni bătrân.
(v.tranz. fact.) a face pe cineva să devină bătrân (provocându-i supărări, griji etc.).
(v.tranz. fact.) a face pe cineva să pară mai bătrân decât este în realitate, a-i da înfățișare bătrânicioasă.
(despre materiale) a-și schimba în mod lent structura și proprietățile caracteristice (prin degradare); a se învechi.

Caz	Singular	Plural
verb	îmbătrânea	îmbătrâneau

Sinonime: 1: se trece, se veșteji, (înv.) se învechi, (se) mători

Antonime: întineri

„Vremea vremuiește și omul îmbătrânește.”Timp Moarte
„Armăsarul când îmbătrânește, la râșniță ajunge de râșnește.”Animale Timp
„Lupul când îmbătrânește, atunci și șoarecii încalecă pe el.”Animale Timp
„Nu suferi în ochi fum și muere rea, că te îmbătrânește de timpuriu.”Femeie și bărbat Sănătate și boală
„Cine schimbă stăpânii, slugă îmbătrânește.”Muncă și lene
„Doar nu m-a îmbătrânit calea bisericii.”Timp Înțelepciune și prostie
„Dracul după ce a îmbătrânit, s-a făcut pusnic.”Timp Înțelepciune și prostie
„Dracul când a îmbătrânit, atunci s-a călugărit.”Timp Înțelepciune și prostie
„Câinele îmbătrânește de drum, iar nebunul de grija altora.”Înțelepciune și prostie
„Vremea vremuiește și omul îmbătrânește”Timp
„Cotoiul dacă îmbătrânește”Animale Timp
„Lupul când îmbătrânește, atunci și șoarecii încalecă”Animale Timp
„Lupul, și dacă îmbătrânește, năravul nu și-l părăsește”Animale Timp
„Femeia a îmbătrânit pe dracul”Femeie și bărbat
„Muierea dacă îmbătrânește și nimeni o mai privește”Femeie și bărbat Timp

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică