vară

/ˈva.rə/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din latină vēra (= vēr „primăvară”).

anotimpul cel mai călduros al anului care urmează după primăvară și precedă toamna, cuprinzând intervalul dintre solstițiul de la 21 iunie și echinocțiul de la 23 septembrie.
fiica mătușii și unchiului unei persoane în raport cu acea persoană.

Sinonime: verișoară, (reg.) vărușană, vericea, vericică, verișană, verișcană, (Munt.) șoală

Antonime: iarnă, văr

/ˈva.ra/

substantiv?

Din vară.

/və'ra/

verb?

Din vară.

(v.intranz.) (despre animale; p.ext. despre oameni) a petrece vara undeva sau într-un anumit fel.
(v.tranz.) a ține vitele sau oile la pășune (la munte) în timpul verii.

Caz	Singular	Plural
verb	văra	vărau

„Fă-ți iarna car, și vara sanie.”Timp Muncă și lene
„Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.”Muncă și lene Timp
„Omul gospodar, face vara sanie și iarna car.”Muncă și lene Timp
„Omul hoț face vara sanie și iarna o pune pe foc.”Muncă și lene Minciună și înșelăciune Timp
„Mai bine o zi cocoș, decât o vară găină.”Timp Animale
„Nici de nor de vară să te întristezi, nici de senin de vară să te înveselești.”Natură Înțelepciune și prostie
„Până nu vine primăvara, nu se face vară.”Timp Natură
„Cei ce cântă toată vara, iarna joacă papara.”Muncă și lene Timp
„Cu o floare numai vară nu se face.”Natură Timp
„Gunoiul de vară e piper de iarnă.”Muncă și lene Natură
„Micșuneaua cât de frumoasă, dar până în vară nu ține.”Timp Natură
„Furnica își strânge hrană de cu vară pentru iarnă.”Muncă și lene Timp
„Musca când își vâră tot capul în miere, acolo și-l lasă.”Animale Moarte
„Petrece și joacă toată vara, parcă o să se secere la iarnă.”Timp Muncă și lene
„Omul înțelept își cumpără vara sanie și iarna căruța.”Înțelepciune și prostie Timp

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică