← înapoi la căutare

tremura

/tre.mu'ra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină tremulare.

Definiții

  1. (v.intranz.) (despre ființe și despre părți ale corpului lor) a face mișcări involuntare, rapide și repetate din cauza frigului, a fricii, a bolii etc.
  2. (v.intranz.) (despre plante și despre părți ale lor; rar, despre lucruri) a face o mișcare (oscilatorie) ușoară și repetată; a oscila, a se clătina.
  3. (v.intranz.) (despre lumini și umbre) a se produce rapid și intermitent (prin alternare).
  4. (v.intranz.) (despre ape) a se mișca în unduiri ușoare; a se încreți.
  5. (v.intranz.) (despre pământ) a se zgudui, a se cutremura.
  6. (v.intranz.) (despre sunete, melodii) a vibra; (despre glas) a avea un tremur, a fi nesigur (din cauza emoției).
  7. (v.intranz.) (fig.) (despre oameni) a fi cuprins de o emoție puternică.
  8. (v.intranz.) a se înfiora de spaimă; a se cutremura.

Declinare

CazSingularPlural
verbtremuratremurau

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică