săbia

/sə.bi'a/

verb?

Etimologie

Din sabie.

/'sa.bi.e/

substantiv?gen feminin

Din maghiară száblya de la szab ("a tăia").

armă tăioasă formată dintr-o lamă lungă de oțel ascuțită la vârf și pe una dintre laturi și fixată într-un mâner.
(sport) una din probele de scrimă in care se folosește sabia.
armă formată dintr-o lamă elastică de oțel, din gardă și mâner, folosită la scrimă.
(Pelecus cultratus) pește de apă dulce, cu corpul turtit lateral și cu abdomenul arcuit.

Sinonime: 1: spadă, (înv. și reg.) spată, (înv.) spangă, 4: săbioară, sabiță

„Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilință lanțul încovoaie).”Înțelepciune și prostie Vorbă și tăcere
„Capul plecat nu-l taie sabia.”Înțelepciune și prostie Vorbă și tăcere
„Gura taie mai mult decât sabia.”Vorbă și tăcere
„Nu da sabia în mâna vrăjmașului.”Prietenie și dușmănie
„A se apuca cu mâna de sabia goală.”Noroc și soartă
„Capul plecat nu-l prinde sabia”Înțelepciune și prostie
„De multe ori limba taie (tare) mai mult decât sabia”Vorbă și tăcere
„Cuvântul împotrivă sabia ascute, iară răspunderea”Vorbă și tăcere
„Sabia vrăjmașului e lungă”Prietenie și dușmănie
„Sabia de aur taie mai mult decât cea de fier”Bani și avere
„Sabia are două tăișuri; cine vrea s-o scoată”
„Doară nu-ți stă sabia la cap”
„Sabia lui Damocle”Moarte
„Ca Petre cu cheia și Pavlu cu sabia”Vorbă și tăcere
„Ca ostașul, cu pușca într-o mână și cu sabia într-alta”Muncă și lene

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică