← înapoi la căutare

suliță

/su'li.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din slavă (veche) sulica.

Definiții

  1. armă de atac formată dintr-o prăjină de lemn terminată cu un vârf de fier ascuțit, folosită mai ales în antichitate și în evul mediu; lance.
  2. (fig.) înțepătură, ironie îndreptată împotriva cuiva.
  3. (sport) instrument folosit în probele de aruncări la atletism, de forma unei prăjini lungi din lemn sau din metal, cu un vârf metalic ascuțit și cu un manșon situat în jurul centrului de greutate; (p.ext.) probă sportivă practicată cu acest instrument.
  4. (fig.) (pop.) unitate de măsură a timpului, egală cu circa o oră și jumătate, calculată după spațiul străbătut de un astru pe cer, începând de la răsăritul lui.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativsulițăsuliți
genitiv-dativsulițiisuliților
vocativsulițăsuliților
articulatsulițasulițile

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică