slugă
/'slu.gə/Etimologie
Din slavă (veche) sluga.
Definiții
- persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia, fiind retribuită în bani sau în natură.
- (fig.) persoană care susține sau apără orbește interesele altuia, în schimbul unor avantaje materiale.
- (fig.) persoană subordonată alteia și obligată, din cauza condițiilor sociale în care se află, să-i execute voința.
- (înv.) slujitor înarmat de pe lângă casa sau din suita unui boier.
- raraparat simplu, format dintr-o scândură scobită la un capăt, care se folosește la scoaterea cizmelor fără ajutorul cuiva; trăgătoare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | slugă | slugi |
| genitiv-dativ | slugii | slugilor |
| vocativ | slugă | slugilor |
| articulat | sluga | slugile |