scap

Etimologie

Din franceză scape < latină scāpus. De origine greacă.

Definiții

1. (bot.) tijă florală de obicei lipsită de frunze; peduncul.
2. (entom.) articol, segment bazal la antena unor insecte.

Declinare

Sinonime: 1: (bot.) peduncul

Etimologie

Din latină * excappare.

Definiții

1. (v.intranz.) a se desprinde din...; a se elibera, a se salva (dintr-o cursă, dintr-o strânsoare etc.); a se descătușa.
2. (v.intranz.) a se strecura prin..., a străbate.
3. (v.intranz.) a ieși cu bine dintr-un necaz, dintr-o încurcătură, dintr-o situație grea; a se feri de..., a evita, a se apăra de...
4. (v.intranz. și tranz.) a reuși să (se) elibereze de cineva sau de ceva supărător, neplăcut; a (se) descotorosi, a (se) debarasa.
5. (v.tranz.) a nu mai putea prinde (fiindcă a fugit smulgându-se din mâna cuiva, desprinzându-se din legăturile în care era legat etc.).
6. (v.tranz.) a lăsa un obiect să cadă din mână fără voie (din cauza unei emoții, a neatenției sau din cauză că este prea greu); a da drumul din mână involuntar la ceva.
7. (v.intranz.) (rar; despre soare) a coborî spre asfințit; a fi în declin, a trece de...
8. (v.refl.) a spune sau a face ceva fără voie, din greșeală; a nu se putea stăpâni de a spune sau de a face ceva.
9. (v.tranz.) a pierde un spectacol, o întâlnire, un tren etc.; a nu mai apuca, a nu mai prinde (întârziind), a sosi prea târziu.
10. (v.tranz.) a lăsa neobservat, a pierde din vedere, a nu lua în seamă, a omite.
11. (v.intranz.) a trece neobservat, neluat în seamă.
12. (v.intranz.) a nu reuși momentan să-și amintească de...
13. (v.refl.) a avea senzația acută de defecare sau de urinare, a simți imperios nevoia de a ieși afară.
14. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru scăpa.

Declinare

Etimologie

Din scăpa.

Definiții

1. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru scăpa.
2. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru scăpa.