verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină *resalire.
Definiții
- (v.intranz.) (despre aștri; la pers. 3) a apărea pe cer, a se ivi la orizont.
- (despre plante; la pers. 3; adesea fig.) a încolți, a ieși din pământ.
- (fig.) (rar, despre oameni) a lua ființă, a se naște.
- a se ivi (din depărtare), a apărea (pe neașteptate).
- a ieși în evidență, a se ridica deasupra celor dimprejur.
- (despre copii) a crește.
- (reg.; despre aluat) a dospi.
- (înv.) a se ridica, a sări brusc (în picioare); a tresări.
- (fig.) a interveni brusc într-o discuție.
Exemple
- A răsărit luna.
- Răsar orașe noi.
- A răsări ca din pământ.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | răsărea | răsăreau |
Sinonime: 1: apărea, se arăta, se ivi, se ridica, 2: germina, 6: înălța
Antonime: apune, asfinți, muri, scăpăta
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- faptul de a răsări.
- trecere a unui astru la orizont; momentul apariției unui astru la orizont; (spec.) moment al zilei când răsare Soarele.
- (fig.) începutul unei ere sau al unei vieți noi.
- punct cardinal situat în partea orizontului de unde răsare Soarele; est.
- țară, ținut așezat în direcția răsăritului față de un punct de reper dat; orient; (colectiv) popoarele dintr-un astfel de ținut sau dintr-o astfel de țară.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | răsărit | răsărituri |
| genitiv-dativ | răsăritului | răsăriturilor |
| vocativ | răsăritule | răsăriturilor |
| articulat | răsăritul | răsăriturile |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (despre plante) care a ieșit din pământ; încolțit.
- (despre copii) care s-a dezvoltat mai mult; mai mare (cu puțin) decât alți copii.
- care depășește măsura comună, obișnuită; (fig.) mai deosebit, mai de seamă; valoros.